Laviniabojan's Blog

Versurile mele

Incipit: pasul 1, piciorul drept nord

pasul 2,piciorul stang nord vest si un calcai in interior

pasul 3, piciorul drept nord

pasul 4, piciorul stang sud vest si aproape o entorsa

Pauza: …

Desfasurare: pasul 5,bataie,in asfalt

pasul 6,bataie in asfalt 2

Punct: pasul7, piciorul drept spre nord sarit

pasul 9,piciorul stang spre nord cu punct pe pingea si apoi pe talpa

Incheiere: pasul 10, piciorul stang spre nord, cu un calcai mereu spre interior

 

Anunțuri

Numaratoarea pasilor

Pasii numara de la 1 la 10, de la 10 la 1, de la 5 la 1 si de la 1 la 5 apoi din nou pana ajung la 50

Strazile sunt cu intersectii cu sau fara prioritate

cu hopuri semnalizate pentru a limita viteza gandului ca voi ajunge mai repede

pasii numara, succesiv vine cate o strada pe care o cunosc

ca doar principiul unui trecut pe care il inteleg este respectat chiar si atunci cand habar nu am cum

unde? asta stiu pentru ca ei numara structurat si cadentat ca sa nu uit

e 1, 1.30,2, 2.30,3,3.30 ce bine e cu cifre,pamantul e 1,luna e 2 soarele e 0,e simplu

cand fugi inspre 3 spre 0 si pasii iti sunt pe umar numarand de la 1 la 10,de la 10 la 1,de la 5 la 1 si de la 1 la 5

Sms: ma grabesc, fur trairi fara motiv, sunt cleptomana de clipe, sunt atat de satisfacuta cand mi se zbate ochiul, ocult se va intampla ceva, voi fura o traire si voi striga

Contra-sms: nu fura fiindca poti primi,in lumea aceasta, cand deja trairile sunt rascumparate de fapte

Ma uit spre ea si inteleg, din fire ca e dimineata si ca a mai adaugat

un patrat ce va fi de folos cand va acoperi capul

unui cavaler cu putin par pe un cal

cu 3 picioare ce galopeaza fara sa stim daca schiopateaza sau nu

cand mai are nevoie si el de o unitate

A fost facut intr-o noapte, peticul 1, 2, 3

acum va veni si randul unui petic maro picior

din patura ce peticeste

idee

 

Tristetea ma ajuta sa ma intorc la…mine

Fericirea ma ajuta sa nu ma cert…cu mine

Cuvintele ma ajuta sa fiu

Revenirea pasilor

Sunt pe balcon, ba spre est,ba spre vest, ei sunt 23

3 sunt preocupati cu…daca spun trebuie sa ma transform in areal

de tacere

si nu poate fi masurat nici privit asa ca nu spun ci i-am inchis pe balcon.

Nefiind multumiti impregneaza pe fereastra cuvinte

soarele nu mai rasare, doar cuvinte purpurii cu accente

draperia e total opaca sau poate ochelarii au devenit neascultatori

cele 3 cuvinte peticesc o patura

crem, galben, portocaliu

Poveste

Cineva scrie si mana stanga e mereu inaintea unor reguli,

formal este ceea ce inventam pentru a ne stapani cand azi nu mai poti spune ceva inteligent numai daca mana dreapta scrie deodata sau mai repede decat cea stanga,

stanga si dreapta au functii nu doar denumiri pentru a scuza, numi ceva,

prezent si stiut dar orice as spune

acuz

si eu vreau sa scriu,

aceasta inca

e o traire

pe care o exprim acum

cand poliandra e numita in poveste,poliandra sunt eu,dar ea nu este a mea.

Limbajul sinucigas poate e al meu dar eu il iau tocmai ca sa conving ca a invata nu e formal,ca doar altii au scris lucruri inteligente

ale mele sunt traite,

lirismul este si el, al poeziei, simtite

in vremuri dar in minti mai ales cand sufletele sunt pline

Intrebare – Raspuns

Intrebare:ce mai zi

Raspuns: Azi e 22?

Intrebare:ne vedem azi

Raspuns:Pe ce banca?

Intrebare:la teatru

Raspuns:Nu mai bine pe strada?

Intrebare:strada imi da fiori

Raspuns:Pe o strada luminata?

Intrebare:pe cea pavata

Raspuns:Tot mai faci colectie de caramizi din pavaj?

Intrebare:nu,dar vreau sa iesim pe o alta strada absurda

Atat ca si pana acum

ca pana acum cand cu ochii semi-deschisi

au citit doar ca sa creada ca pot zice, ca ei

sunt eruditi dar ca doar privesc si nu

vorbesc pentru a gandi ceea ce oricum

va fi demontat cand urmatorul, va zice

ca toti cei ce sunt tacuti gandesc cand de fapt gandirea e atat de galagioasa incat

mi-am pierdut ideea

 

Atat ca si pana atunci

Fara ciorna,am sa reusesc,sa citesc ceva mai mult decat un cal negru

ba chiar, unul alb,unicorn, ce priveste la o trasura

de oameni, ce vorbesc despre el

noi vorbim,ei privesc

cam atat.

Atat,degeaba nu

dar tot asa,ca pana acum fara

tristete

doar cum e.

Post Navigation